Poveste Cristi

Bună seara doamna Magda!

Numele meu este Nicoleta Ciobanu şi sunt mama unui băiat de 18 ani bolnav de cancer cerebral (Glioblastom ). Cristi a fost diagnosticat anul trecut în luna mai, la Lisabona pentru că era acolo cu o bursă Erasmus.

A stat internat la Lisabona la spitalul Santa Maria trei săptămâni. Acolo i s-a făcut biopsia şi i s-a stabilit diagnosticul de cancer cerebral. (Glioblastom )

De acum începe calvarul vieții noastre. Ne-am întors cu băiatul în țară şi ne-am internat la Institutul Oncologic Alexandru Treistoreanu din București,secția Pediatrie. Încă din prima zi doctorițele de acolo ne întrebau de ce nu am mers cu băiatul la Timișoara, noi fiind din Caras-Severin,de ce nu am mers la Cluj.

Starea băiatului se înrăutățea pe zi ce trece: începuse să-şi piardă memoria, nu mai putea vorbi.Şansele pe care ni le-au dat la Institut pt copilul nostru au fost de 2%. Mereu ne spuneau că va muri. Până la urmă s-au hotărât să-i facă o cura de citostatice după protocolul lor. Fiind internați acolo,la Institut s-a infectat cu Clostridum și am fost trimiși cu copilul într-o stare foarte gravă la Matei Balş unde am dormit cu el în pat timp de o săptămână. Am revenit înapoi la Institut şi mereu ni se spunea că băiatul va muri.

La începutul lunii Iulie 2017 am început radioterapia. S-au făcut greșeli enorme.Înainte de a începe radioterapia trebuia să facă un CT pt stabilirea planului de radioterapie. Nu i s-a făcut acel CT, l-au cerut pe cel de la Lisabona din luna mai. Am uitat să vă spun că înainte de a merge la București, la Institut am fost la domnul neurochirurg Ştefan Mindea de la Constanța care ne-a spus că în acel moment Cristi (acesta este numele băiatului)nu putea fi operat deoarece avea două tumori pe partea stângă a creierului de aproximativ 7 cm şi una de 4 cm pe partea dreaptă.

Domnul neurochirurg Mindea a fost un om extraordinar. Cu lacrimi în ochi ne-a spus că nu are Cum să ne ajute că dacă l-ar opera la o tumoare aşa de mare starea lui fizică nu s-ar îmbunătăți cu nimic din contră s-ar putea să rămână paralizat sau să nu mai poată vorbi. O lună şi jumătate a făcut raze. La un moment dat aparatul de iradiere s-a stricat şi l-au băgat la un aparat unde asistenta făcea comenzile manual. Vă puteți da seama ce precizie aveau acele raze.

După trei luni de spitalizare, după nopți dormite de mine ca mamă pe jos sau sub patul lui ne-am externat starea lui nu era una tocmai bună:nu mai putea merge decât în scaunul cu rotile, avea o pareză pe partea dreaptă a corpului, memoria îi era foarte mult afectată. După o lună de la externare a făcut o criză convulsivă,au început durerile de cap. De data de 2 Octombrie am făcut RMN_UL.  Avea progresie tumorală semnificativă. Am crezut că murim în acel moment. Nimic din tratamentul făcut la IOB nu a dat nici un fel de rezultat. După ce a văzut RMN-ul doamna doctor de la IOB secția Pediatrie m-a chemat la dânsa si mi-a zis că băiatul meu va muri, că este foarte grav că are progresie tumorală. Explicația ei simplă a fost că boala a progresat sub tratamentul ei. Noi am început să căutăm clinici în străinătate unde să ducem băiatul. Răspunsul a venit de la o clinică privată din Germania de medicină alternativă clinica dr.Herzog din Nidda.

Pe data de 27 Noiembrie am ajuns la clinica dr.Herzog. Aici am văzut diferența, aici am văzut ce înseamnă să fii medic cu suflet adică să fi om. Cristi a început un altfel de tratament cu: picături de canabis, Boswellia Seratta (tămâie), imonumodulatoare: doze intravenoase de Vitamina C, injecții în burtă cu Tymus Peptide, şedinte de hipertermie, magnetoterapie şi ozonoterapie. După trei săptămâni de spitalizare a trebuit să plătim aproximativ 14.000 de euro. Cristi a început să se simtă din ce în ce mai bine.Următorul RMN din februarie 2018 a arătat o remisie a tumorilor. Am fost toți fericiți! Şi am continuat! La 6 săptămâni am fost chemați la clinica din Germania. Pt 10 zile de spitalizare trebuie să plătim aproximativ 6000 de euro….Între timp tatăl lui Cristi a depus dosar la direcția de sănătate publică Caras-Severin pt finanțare din partea statului român.

Bineînțeles că nu am fost acceptați. Bună dimineața doamna Magda! Nu ne-am mai auzit de ceva timp. Noi suntem acum în România iar pe data de 30 Iulie vom pleca din nou in Germania. Problema noastră ca părinți în momentul acesta sunt banii. Tratamentele în Germania sunt foarte scumpe. Cristi depinde de aceste tratamente. Tatăl lui Cristi va trimite dosarul medical al băiatului şi la Ministerul sănătății să vedem ce răspuns vom primi şi de acolo.

Fiecare tură de tratament costă aproximativ 7500 de euro. Cristi trebuie să meargă acum în fiecare lună la tratament. Suntem disperati! Vă rugăm mult să ne ajutați!


Formular donatie

Suma donatie

Informatii personale

Detalii facturare

Total donatie: €1.00